Localizare

Comuna Ciocîrlia este situată în centrul judeţului Constanţa, în Podişul Cobadin, unitate geografică a Dobrogei de Sud, la o distanţă de 18 km de Medgidia şi 31 km de municipiul Constanţa, reşedinţă de judeţ. Având o suprafaţă de 99 km², comuna este alcatuită în prezent din doua sate: Ciocîrlia – reşedinţa comunei şi Ciocîrlia de Sus, sat component situat la 4 km distanţă de reşedinţă. Teritoriul comunei Ciocîrlia se învecinează: – la Nord cu Municipiul Medgidia şi Oraşul Murfatlar; – la Est cu comuna Mereni şi Oraşul Basarabi; – la Sud cu comuna Cobadin; – la Vest cu comuna Cobadin şi comuna Pestera.

 

Istorie

Legenda comunei Ciocîrlia

“Cândva, prin locurile unde astazi se afla cele doua sate: Ciocârlia de Sus si Ciocârlia de Jos, n-ar fi existat asezari omenesti, ci terenuri cu iarba grasa si frageda cum nu se mai gaseau altele in tot tinutul dintre Dunare si Marea Neagra. În aceste locuri, veneau toamna ciobanii cu turmele lor de la munte pentru iernat si se spune ca tot aici era o ciobanita nespus de frumoasa careia i se dusese vestea. Cât era ziua de lunga ea isi purta oile la pasunat. Când gasea un loc cu iarba buna pentru oitele sale, se aseza la umbra unui salcâm batrân unde canta si torcea atât de frumos, încât mai toate pasarile cerului se apropiau sa asculte. Într-una din zile, în timp ce se plimba pe câmp, un bei auzi minunatul ei glas. El s-a îndreptat spre salcâm si, vazând cât era de frumoasa fecioara, pe loc i-a cazut draga si a cerut-o de sotie. Atrasa de caldura glasului, dar si de înfatisarea voinicului, fata a acceptat propunerea si l-a urmat la palat, iar turma sa a daruit-o unui batrân nevoias de la curtea beiului. Au trecut ani si sotia i-a daruit doua fete care au mostenit frumusetea de netagaduit a parintilor, dar mai ales glasul cristalin al mamei. De mici, fetele colindau câmpurile si dumbravile, adunând florile si imitând glasurile pasarelelor. Într-o seara, ele se aflau în veranda casei si se întreceau in trilurile ciocârliei. Mai toti supusii beiului s-au apropiat si, ascultându-le fermecati, ei au zis în cor: “Buyuk-Bulbul si Kiuciuk-Bulbul” ( Ciocârlia Mare si Ciocârlia Mica). Când le-a venit vremea de maritat, cea mare s-a casatorit cu un fecior din sat, iar pe cea mica a furat-o un voinic dintr-un sat apropiat. Mult timp cele doua sate unde traiau fetele s-au numit Buyuk-Bulbul si Kiuciuk-Bulbul, asa cum le spuneau localnicii fetelor. Cu trecerea anilor, romanii, folosind graiul autohton, le-au numit: CIOCÎRLIA DE SUS si CIOCÎRLIA DE JOS.”

Geografie

Relieful judeţului cuprinde aspecte în general line, domoale, cu numeroase podişuri netede, dar şi văi adânci, săpate în masivele de calcare, zona comunei Ciocîrlia făcând parte din zona podişurilor interioare de altitudine redusă, cu diferenţe mici între părţile componente. Comuna Ciocîrlia este situată în zona centrală a teritoriului judeţului Constanţa, la circa 15 km sud de canalul Dunăre-Marea Neagră. Întreg teritoriul se încadrează în zona podişului aplatizat al Dobrogei, fiind caracterizat prin altitudini relativ joase, care variază între 80 m şi 180 m, cu valori mai mari în partea de vest a teritoriului. Relieful prezintă în general aspectul de câmpie înaltă, cu denivelari uşoare, lipsit de văi adânci sau raverne şi terenuri în pante erodate. În comuna Ciocîrlia predomină solurile tipice de climat arid. Solurile prezintă un caracter complex, predominând cernoziomul (în special cel castaniu), ceea ce situează teritoriul agricol al comunei, din punct de vedere al gradului de fertilitate, peste media înregistrată la nivelul teritoriului judeţean. Acest tip de sol este propice îndeosebi culturilor cerealiere şi plantelor tehnice.

Economie

În perioada post-revolutionară, mediul economic a cunoscut o serie de schimbari bazate pe principii ale economiei de piaţă, cu efect major asupra dezvoltării zonale. Noile schimbări, bazate pe gândiri noi, au condus la efecte ce au fost apreciate ca fiind nefavorabile de majoritatea populaţiei, în special a celei din localităţile mici. Economia post-revolutionară a cunoscut o curbă descendentă având în vedere numeroasele schimbări care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de activitate, schimbări de mentalitate, de management, tehnologice etc. Trecerea la capitalism a reprezentat declinul economiei existente, la acel moment, mai ales la nivelul micilor localităţi din Romania. Economia de piaţă, privatizarea, tranziţia se fac resimţite şi în această zonă. Mediul economic al comunei Ciocîrlia se confruntă cu o situaţie caracteristică multor comune din judeţul Constanţa. Incapacitatea sectorului mic de a absorbi excedentul de forţă de muncă a determinat o situaţie relativ precară a mediului economic şi în consecinţă, numeroase probleme pe plan social.

Sector primar: Agricultura
Culturile agricole reprezintă o caracteristică principală a Regiunii de Sud – Est, regiunea ocupând în anul 2001 primul loc la nivel naţional în producţia de struguri, floarea – soarelui, porumb boabe, soia boabe, roşii, pepeni, in pentru fibră, şi locul II în producţia de grâu şi secară, ceapă, cereale boabe, leguminoase boabe.
Sector secundar: Comerţul
Pe teritoriul comunei Ciocîrlia funcţionează un număr destul de mic de unităţi economice, având ca obiect de activitate principal comerţul, transporturile, morărit, prestări servicii agricole. Sectorul serviciilor este slab reprezentat.
Sector tertiar: Industria
Pe raza comunei Ciocîrlia şi-a dezvoltat activitatea o societate comercială care are ca obiect de activitate prelucrarea laptelui – SC TAD CIP SRL. Aceasta colectează materia primă – laptele de la populaţia din zonă – şi il supune proceselor tehnologice corespunzatoare în vederea obţinerii produselor lactate. Lipsa unor stimulente de ordin fiscal a descurajat, de-a lungul timpului, realizarea de investiţii în domeniul industriei. Tinând cont de specificul mai mult agricol al localităţii ar putea fi identificate, în viitor, câteva oportunităţi de atragere a unor investiţii, în special pe prelucrarea produselor agricole. Întrucat agricultura este sectorul predominant, trebuie urmărit traseul produselor rezultate din aceasta activitate. Dacă facem referire la produsele agricole de tipul legumelor, fructelor, viţei-de-vie, acestea constituie obiectul consumului propriu al populaţiei. În general, recoltele aferente acestor sectoare ating cote minime, necesare traiului zilnic. Recoltele de cereale rezultate ca urmare a muncii pământului sunt în general destinate acoperirii necesarului hranei familiei şi animalelor din gospodării. În unele cazuri, o parte din aceste recolte sunt comercializate micilor întreprinzători, fie sub formă de troc la schimb cu alte produse alimentare, fie contra cost pentru a acoperi alte cheltuieli proprii fiecarei gospodării. În concluzie, pe raza comunei Ciocîrlia se desfăşoară o agricultură de subzistenţă.

Populație

Conform datelor statistice, numărul şi evoluţia populaţiei comunei Ciocîrlia în anul 2005 s-a prezentat astfel:
Populaţia activă numară 754 de persoane, din care populaţia ocupată reprezintă 597 de persoane. Cea mai mare parte a forţei de muncă din localitate lucrează în agricultură, comerţ şi învăţământ. Populaţia inactivă a comunei Ciocîrlia este de 2.287 de persoane (din care 912 bărbaţi şi 1.375 femei), reprezentând 75.20% din totalul populaţiei. Categoriile incluse în cadrul populaţiei inactive sunt următoarele: – Elevi, studenţi – 486 persoane; – Pensionari – 596 persoane; – Casnice – 652 persoane; – Întreţinute de stat sau de organizaţii private – 476 persoane; – Alte situaţii – 77 persoane. * până în anul 2002
Mărimea populaţiei la nivelul comunei Ciocîrlia nu a înregistrat variaţii mari în perioada de timp analizată. Numărul de persoane care şi-au stabilit domiciliul pe teritoriul administrativ al comunei este, în majoritatea anilor, superior numărului de persoane care au plecat şi şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi. Sporul demografic s-a menţinut pozitiv în comuna Ciocîrlia în intervalul de timp 1998-2004, iar în anul 2005 s-a înregistrat un spor demografic negativ.

Sănătate

La 1 octombrie 2006, în comuna Ciocîrlia s-a inaugurat un cabinet de medicină dentară, care vine în întâmpinarea şi rezolvarea problemelor stomatologice ale locuitorilor de pe raza comunei. Acest cabinet dentar s-a înfiinţat la iniţiativa primăriei Ciocîrlia şi a domnului doctor Claudiu Stoleac, în cadrul unui amplu Program Naţional de Reabilitare Orto-Dentară a locuitorilor din mediu rural. Lucrările de amenajare au fost menite să clădească o instiţutie medicală la standardele europene. Locaţia aleasă, aspectul plăcut, atât exterior cât şi interior, aparatura modernă, instrumentarul nou şi materialele de ultimă generaţie sunt menite să asigure un tratament stomatologic complet, fară compromisuri. Confortul sporit în timpul tratamentului va contribui la desfiinţarea ideilor preconcepute despre ceea ce înseamnă un cabinet şi un tratament stomatologic.
Având în vedere numărul redus al populaţiei din zonă, comuna Ciocîrlia nu dispune de un spital propriu, ea fiind deservită, în funcţie de necesităţi, de Spitalul Judeţean Constanţa. În comună există însă trei unităţi medicale numite “dispensar�?, care funcţionează la standarde foarte bune. Consultaţiile sunt asigurate de 4 medici şi 3 asistenţi medicali. Din totalul de cadre sanitare majoritatea fac navetă zilnică, un singur medic fiind stabilit în localitate. De asemenea, pe raza comunei mai există o farmacie privată.

Educație, cultură și sport

Pe raza teritoriului administrativ al comunei Ciocîrlia exista urmatoarele institutii de învatamânt: – Şcoala cu clasele I-VIII Ciocîrlia – 180 elevi; – Gradinita cu orar normal Ciocîrlia – 58 prescolari; – Şcoala cu clasele V-VIII Ciocîrlia de Sus – 12 elevi; – Gradinita cu orar normal Ciocîrlia de Sus – 40 prescolari; – Şcoala cu clasele I-IV IAS Izvoru – 16 elevi; – Gradinita cu orar normal IAS Izvoru – 10 prescolari; – Şcoala cu clasele I-IV IAS Ciocîrlia – 23 elevi; – Gradinita cu orar normal IAS Ciocîrlia – 17 prescolari. Şcoala Ciocîrlia de Jos asigura elevilor sai un îvatamânt modern si o educatie de calitate, fiecare elev fiind liber sa-si afirme personalitatea si având sanse egale sa se pregateasca pentru o treapta superioara de educatie. Activitatea scolara se cunoaste înca de la sfârsitul sec.al XIX-lea, iar prima sala de clasa s-a construit în 1908. De la întemeierea sa pâna în 1952, scoala a functionat ca scoala cu clasele I-IV, apoi s-a trecut la învatamântul de sapte clase. Între 1961 – 1980 a functionat ca scoala cu clasele I-VIII, iar între 1980-1989 cu clasele I-X. În prezent scoala functioneaza ca scoala cu clasele I-VIII, scolarizând si elevii de la scolile cu clasele I-IV Centru Ciocîrlia si Izvoru Ciocîrlia. De curând scoala Ciocîrlia a fost nominalizata de Inspectoratul Şcolar Judetean Constanta ca Centru de resurse în Management educational. Şcoala dispune de 6 sali de clasa din care: – 1 laborator biologie; – 1 cabinet “Limba si comunicare”; – 1 cabinet “Om si societate”; Alte dotari: – sala de sport cu o dotare minimala (spalieri, banca de gimnastica, lada, capra, saltele, masa de tenis, table de sah); – baza sportiva cu 2 terenuri (de handbal si de baschet), groapa de nisip si bare de gimnastica; – biblioteca cu 2005 de volume de carte; – microbuz scolar; – mijloace moderne de predare-învatare: TV color, video, DVD, combina audio si radio CD, laminator, xerox A4, flipchart.

Caminul cultural situat în Ciocirlia de Sus (singurul de pe teritoriul administrativ al comunei) este folosit pentru festivităţi de premiere, spectacole pentru copii, serbări şcolare şi întâlniri cu comunitatea. În legătură cu modalitaţile de petrecere a timpului liber, la nivelul comunei Ciocîrlia nu există spaţii special amenajate pentru petrecerea timpului liber, localnicii participând în general la evenimente de importanţă majoră (nunţi, botezuri, aniversari etc.). În localitatea Ciocîrlia există un teren rezervat pentru practicarea sportului, dar acesta nu este amenajat corespunzător sau împrejmuit.

În fiecare localitate componentă a comunei Ciocîrlia sunt amenajate clădiri proprii pentru cultele creştin-ortodox, musulman şi adventist. Biserica “Sfânta Maria” din localitatea Ciocîrlia a fost reabilitată din fonduri proprii ale Consiliului Local Ciocîrlia, valoarea investiţiei ridicându-se la 25.000 lei.